O privire de ansamblu

     Înainte de a vorbi despre sistemul de învăţământ spaniol este indicat să aruncăm o privire asupra organizării teritoriale a Spaniei. În componenţa sa intră 2 oraşe autonome (Ceuta şi Melilla) şi 17 comunităţi autonome, care, în spaniolă, au următoarele denumiri: - Andalucía - Aragón - Baleares - Canarias - Cantabria - Castilla-La Mancha - Castilla y León - Cataluña - Comunidad de Madrid - Comunidad Valenciana - Extremadura - Galicia - La Rioja - Navarra - País Vasco - Principado de Asturias - Región de Murcia Spania este o monarhie constituţională, cu un parlament bicameral şi un guvern central. În fiecare comunitate autonomă există instituţii ca: Adunarea Legislativă, Consiliul de Guvernare şi de asemenea, un preşedinte al respectivei comunităţi. Limba spaniolă oficială este limba castiliană (în general, când o persoană din afara Spaniei se gândeşte la spaniolă, de fapt, se gândeşte la castiliană). Dar sunt comunităţi în care sunt recunoscute şi alte limbi ca fiind oficiale: - catalana, împreună cu două dialecte ale sale: valenciană şi baleară, - galiciana, - basca, - aranes. 4 Având în vedere cele menţionate mai sus este de înţeles de ce, pe lângă o bază comună, învăţământul spaniol prezintă şi particularităţi de la o comunitate autonomă la alta, sau chiar în cadrul aceleiaşi comunităţi. Pot să apară diferenţe chiar şi în conţinuturile curriculare sau în structura anului şcolar. Iată câteva date despre structura anului şcolar 2011-2012, de la un institut din Comunitatea Madridului: - începutul anului şcolar: 14 septembrie, - prima evaluare: 19 şi 20 decembrie, - prima vacanţă: 23 decembrie – 8 ianuarie, - începutul trimestrului al doilea: 9 ianuarie, - reexaminare: 6 februarie, - a doua evaluare pentru elevii clasei a XII-a: 6 martie, - a doua evaluare pentru elevii claselor VII-XI: 26 şi 27 martie, - a doua vacanţă: 30 martie – 9 aprilie, - începutul trimestrului al treilea: 10 aprilie, - reexaminare la materiile care nu au fost promovate în clasa a XI-a: 7 mai, - evaluarea finală pentru elevii clasei a XII-a: 23 mai, - reexaminare la materiile care nu au fost promovate în clasele VII-X: 4 iunie, - evaluarea finală pentru elevii claselor VII-XI: 20 şi 21 iunie, - încheierea anului şcolar: 26 iunie. În plus, orele încep la 8:25 şi se termină la 14:10. Este şi o pauză de la 11:05 la 11:30. Elevii au posibilitatea să stea la meditaţii (pentru repetare, consolidare a cunoştinţelor) de la 14:25 la 15:15. Dar cum am mai spus, organizarea poate să prezinte anumite diferenţe chiar de la un institut la altul. Iar dacă se urmăreşte compararea cu sistemul de învăţământ românesc, materialul prezentat în continuare va înlesni acest lucru. 5 Educaţia infantilă (preşcolară) Are caracter voluntar şi gratuit. E formată din două cicluri: - de la naştere la 3 ani, - de la 3 la 6 ani. Educaţia primară (clasele I – VI) Are caracter obligatoriu şi gratuit. E formată din trei cicluri de câte 2 ani fiecare: - de la 6 la 8 ani: clasele a I-a şi a II-a ale educaţiei primare, - de la 8 la 10 ani: clasele a III-a şi a IV-a ale educaţiei primare, - de la 10 la 12 ani: clasele a V-a şi a VI-a ale educaţiei primare. În general, elevii încep clasa I-a în anul în care împlinesc 6 ani. Ariile de cunoştinţe, care sunt obligatorii şi au un caracter global, sunt: - Cunoştinţele mediului natural şi social, - Educaţie artistică, - Educaţie fizică, - Limba castiliană, limba oficială corespunzătoare acelei comunităţi autonome şi Literatura, - Limbi străine, - Matematică. În una din clasele celui de al treilea ciclu, la ariile de mai sus se adaugă aria Educaţiei pentru cetăţeni şi drepturile umane, în care se va acorda o atenţie deosebită egalităţii între bărbaţi şi femei. În al treilea ciclu administraţiile educative pot adăuga a doua limbă străină. Rezultatele evaluării se exprimă folosind calificative: insuficient (IN) – care e unicul calificativ negativ –, suficient (SU), bine (BI), notabil (NT), foarte bine (SB). La finalizarea fiecărui ciclu, profesorii fiecărui grup iau decizia promovării ţinând cont în mod special de informaţiile şi criteriul profesorului diriginte. Dacă 6 un elev nu promovează va repeta anul. Această măsură se poate adopta doar o singură dată în cei 6 ani de educaţie primară. În acest caz, elevul respectiv va fi sprijinit pentru a recupera cunoştinţele necesare promovării.

Se va trece la următoarea etapă – Educaţia secundară – dacă elevul şi-a însuşit cunoştinţele necesare sau în cazul în care cunoştinţele neasimilate nu constituie o piedică în studierea noţiunilor din noua etapă. În ultima situaţie, asimilarea noilor cunoştinţe trebuie însoţită de un plan specific de consolidare sau recuperare. Se pot întâlni cazuri ca: elevul tocmai a început clasa a VII-a (clasa I-a a educaţiei secundare) şi nu studiază matematica din acel an ci recuperează matematica de clasa a VI-a (clasa a VI-a a educaţiei primare). E o mare diferenţă faţă de sistemul educativ românesc, unde dacă nu ai luat examenul de matematică din clasa a VI-a nu poţi trece în clasa a VII-a. Este avut în vedere şi învăţământul la distanţă pentru elevi de la 6 la 12 ani care sunt: - rezidenţi în afara Spaniei care au naţionalitate spaniolă, - rezidenţi în afara Spaniei care au început, într-o perioadă anterioară, studii spaniole, - rezidenţi în Spania care, din motive speciale, nu pot să asiste la un centru normal (fac parte din familii care duc o viaţă nomadă, se dedică unor activităţi speciale: dans, muzică, sport, …). Elevul dispune de atenţie la distanţă, telefonică şi telematică, din partea echipei de profesori al Centrului de Inovaţie şi Dezvoltare a Învăţământului la Distanţă (CIDEAD). Educaţia secundară obligatorie – ESO – ( clasele VII – X ) Are caracter obligatoriu şi gratuit. Constă din 4 clase care se desfăşoară, în general, între 12 şi 16 ani: - clasa a VII-a: clasa a I-a a educaţiei secundare (1º de la ESO), - clasa a VIII-a: clasa a II-a a educaţiei secundare (2º de la ESO), - clasa a IX-a: clasa a III-a a educaţiei secundare (3º de la ESO), 7 - clasa a X-a: clasa a IV-a a educaţiei secundare (4º de la ESO). În general, elevii încep clasa VII-a în anul în care împlinesc 12 ani. Guvernul stabileşte conţinuturile minime ale curriculumului. Acestora trebuie să li se aloce 55% din ore în comunităţile autonome care în afară de castiliană mai au o limbă oficială şi 65% din ore în celelalte comunităţi. Administraţiile educative competente din fiecare comunitate autonomă stabilesc un curriculum propriu, în care trebuie menţionate şi conţinuturile minime stabilite de guvern. Materiile studiate sunt cele din tabelul următor: Materii Clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a Clasa a X-a Comune  Ştiinţele naturii  Ştiinţe sociale, geografie şi istorie  Educaţie fizică  Limba castiliană şi limba maternă (dacă e cazul) şi Literatura  Limbă străină  Matematică În cel puţin o clasă – decid administraţiile educative – :  Educaţie plastică şi vizuală  Muzică  Tehnologie  Educaţia pentru cetăţeni şi drepturile umane  Ştiinţe sociale, geografie şi istorie  Educaţie etico-civică  Educaţie fizică  Limba castiliană şi limba maternă (dacă e cazul) şi Literatura  Limbă străină  Matematică Trei materii la alegerea elevilor dintre următoarele:  Biologie şi geologie  Educaţie plastică şi vizuală  Fizică şi chimie  Informatică  Latină  Muzică  A doua limbă străină  Tehnologie La liberă alegere  Studiul religiilor: o Religie o Istoria şi cultura religiilor  Servicii educative  Studiul religiilor: o Religie o Istoria şi cultura religiilor  Servicii educative Optative Pe durata celor 3 ani se poate studia o materie optativă dintre cele stabilite de administraţiile educative; oferta trebuie să includă şi:  A doua limbă străină (Administraţiile educative pot să includă a doua limbă străină între materiile obligatorii)  Cultura clasică Se pot studia una sau mai multe materii optative, depinzând aceasta de hotărârea administraţiilor educative. 8 Administraţiile educative pot hotărî ca: - matematica de clasa a X-a să fie predată în două variante cu conţinuturi diferite, - în clasa a IX-a, ştiinţele naturii să se împartă în două materii:  biologie şi geologie, prima materie,  fizică şi chimie, a doua materie. Centrele educative pot organiza, în acord cu administraţiile educative, următoarele programe specifice: - programe de consolidare a cunoştinţelor de bază pentru elevii din clasele a VII-a şi a VIII-a, - programe de diversificare curriculară pentru a-i ajuta pe elevii care la sfârşitul clasei a VIII-a nu sunt în condiţia de a o promova şi deja au mai repetat un an, să asimileze cunoştinţele necesare obţinerii titlului de Absolvent al Educaţiei Secundare Obligatorii; includ două orientări specifice: sociolingvistic şi ştiinţifico-tehnologic precum şi 3 materii ale etapei respective; de asemenea, se poate stabili o orientare cu caracter practic, - programe de calificare profesională iniţială pentru tinerii care au mai mult de 16 ani (sau de 15 ani în cazuri excepţionale) şi nu au obţinut titlul de Absolvent al Educaţiei Secundare Obligatorii; includ trei tipuri de module: specifice (profesionale) şi formative cu caracter general, care sunt obligatorii şi conduc la obţinerea unui certificat de calificare profesională şi cele voluntare care conduc la obţinerea titlului de Absolvent al Educaţiei Secundare Obligatorii. Este avut în vedere şi învăţământul la distanţă pentru elevi de la 12 la 16 ani care sunt: - rezidenţi în afara Spaniei care au naţionalitate spaniolă, - rezidenţi în afara Spaniei care au început, într-o perioadă anterioară, studii spaniole, - rezidenţi în Spania care, din motive speciale, nu pot să asiste la un centru normal (fac parte din familii care duc o viaţă nomadă, se dedică unor activităţi speciale: dans, muzică, sport, …). 9 Elevul dispune de atenţie la distanţă, telefonică şi telematică, din partea echipei de profesori al Centrului de Inovaţie şi Dezvoltare a Învăţământului la Distanţă (CIDEAD). Evaluarea se face cu ajutorul notelor de la 1 la 10. Pentru a trece în anul următor este nevoie ca elevul să aibă notă de trecere la toate materiile, cu două excepţii: - elevul nu a obţinut notă de trecere la una sau două materii, - elevul nu a obţinut notă de trecere la trei materii, dar profesorii consideră că acestea, prin conţinuturile lor, nu sunt o piedică în asimilarea cunoştinţelor din anul şcolar următor. Se pot repeta cel mult 2 ani, putând studia în regim normal până la 18 ani împliniţi în anul în care se termină clasa respectivă. Elevul împreună cu părinţii săi pot să decidă, din momentul în care acesta împlineşte 16 ani, finalizarea studiilor din cadrul acestei etape de învăţământ. La sfârşitul clasei a VIII-a (2º de la ESO) toate centrele realizează o evaluare cu scopul de a cunoaşte nivelul de cunoştinţe asimilate de elevi. Această evaluare are un caracter formativ şi de orientare pentru centre dar şi informativ pentru familiile elevilor. La încheierea acestei etape elevii care şi-au însuşit competenţele de bază şi au atins obiectivele propuse vor primi titlul de Absolvent al Educaţiei Secundare Obligatorii (TGESO). Ceilalţi vor primi un certificat de şcolarizare în care se va menţiona clasele şi materiile studiate. În ceea ce priveşte continuarea studiilor, iată care sunt opţiunile pentru elevii şi absolvenţii acestei etape:  elevii care participă la programul de calificare profesională iniţială: o dacă promovează doar modulele obligatorii (vor primi certificatul de calificare profesională) pot să continue cu şcoala profesională de grad mediu, o dacă promovează atât modulele obligatorii cât şi cel voluntar (vor primi certificatul de calificare profesională precum şi titlul de Absolvent al Educaţiei Secundare Obligatorii) pot să aleagă între: 10 - ciclul superior al liceului (clasele a XI-a şi a XII-a), etapă şcolară numită în Spania Bachillerato, la absolvire primind titlul de Absolvent al Ciclului Superior al Liceului, - şcoala profesională de grad mediu, la absolvire primind titlul de tehnician în profesia respectivă, - şcoala de arte plastice şi desen de grad mediu, la absolvire primind titlul de tehnician, - şcoala de tehnician sportiv de grad mediu, la absolvire primind titlul de tehnician  elevii care au promovat clasele VII-X (vor primi titlul de Absolvent al Educaţiei Secundare Obligatorii) pot să aleagă între: o ciclul superior al liceului, la absolvire primind titlul de Absolvent al Ciclului Superior al Liceului, o şcoala profesională de grad mediu, la absolvire primind titlul de tehnician în profesia respectivă, o şcoala de arte plastice şi desen de grad mediu, la absolvire primind titlul de tehnician, o şcoala de tehnician sportiv de grad mediu, la absolvire primind titlul de tehnician. Centre bilingve În 1996 Ministerio de Educación şi British Council au semnat un acord de colaborare care are ca şi obiectiv dezvoltarea unui program de educaţie bilingvă în centre publice spaniole având la bază un curriculum integrat spaniol-britanic, pentru copii de la 3 la 16 ani. Din datele de care dispun se pare că participă în acest program 82 de colegii publice şi 42 de institute de educaţie secundară. 11 Educaţia secundară neobligatorie – Bachillerato – (clasele XI – XII) Are caracter voluntar. Constă din 2 clase care se desfăşoară, în general, între 16 şi 18 ani: - clasa a XI-a: clasa a I-a a ciclului superior al liceului (1º de Bachillerato), - clasa a XII-a: clasa a II-a a ciclului superior al liceului (2º de Bachillerato). Guvernul stabileşte conţinuturile minime ale curriculumului. Acestora trebuie să li se aloce 55% din ore în comunităţile autonome care în afară de castiliană mai au o limbă oficială şi 65% din ore în celelalte comunităţi. Administraţiile educative competente din fiecare comunitate autonomă stabilesc un curriculum propriu, în care trebuie menţionate şi conţinuturile minime stabilite de guvern. La ciclul superior al liceului au acces elevii care posedă unul din următoarele titluri: - Absolvent al Educaţiei Secundare Obligatorii, - Tehnician într-o anumită profesie, - Tehnician sportiv, - Tehnician în Arte Plastice şi Desen. Pentru a promova clasa a XI-a trebuie să se obţină notă de trecere la toate materiile sau să nu fi trecut la cel mult două materii; în acest al doilea caz elevii vor trebui să studieze, pe lângă materiile din clasa a XII-a şi acelea la care nu au trecut. Cei care promovează la toate materiile din cei doi ani primesc titlul de Absolvent al Ciclului Superior al Liceului (Título de Bachiller). Elevii care termină învăţământul profesional de muzică şi dans obţin şi ei acest titlu dacă promovează la materiile comune ale acestei etape. În cazul persoanelor adulte şi în situaţii speciale al copiilor, există posibilitatea de a studia la seral (în general, timp de trei ani) sau la distanţă. Materiile studiate sunt cele din tabelul care urmează. 12 Materii Comune  Ştiinţe pentru lumea contemporană  Educaţie fizică  Filozofie şi educaţie pentru cetăţeni  Istoria Spaniei  Limba castiliană şi limba celeilalte limbi oficiale (atunci când este cazul) şi literatura  Limbă străină Specifice filierei Filiera Arte: Profilul Arte plastice, imagine şi desen  Cultura audiovizuală  Desen artistic I şi II  Desen tehnic I şi II  Desen  Istoria artei  Tehnici de exprimare graficoplastică  Volum Filiera Arte: Profilul Arte scenice, muzică şi dans  Analiză muzicală I şi II  Anatomie aplicată  Arte scenice  Cultura audiovizuală  Istoria muzicii şi dansului  Literatura universală  Limbaj şi practică muzicală Profilul Ştiinţe şi Tehnologie  Biologie  Biologie şi geologie  Ştiinţele pământului şi ale mediului înconjurător  Desen tehnic I şi II  Electrotehnică  Fizică  Fizică şi chimie  Matematică I şi II  Chimie  Tehnologie industrială I şi II Profilul Ştiinţe umane şi Ştiinţe sociale  Economie  Economia firmei  Geografie  Greacă I şi II  Istoria artei  Istoria lumii contemporane  Latină I şi II  Literatura universală  Matematică aplicată la ştiinţele sociale I şi II Optative Se pot studia una sau mai multe materii optative, depinzând de administraţiile educative. La liberă alegere Religie În ceea ce priveşte continuarea studiilor, iată care sunt opţiunile pentru absolvenţii acestei etape:  Învăţământul universitar, în cazul în care promovează examenele de admitere la universitate,  Învăţământul artistic superior: - de muzică şi dans, dacă promovează un examen specific, - de arte dramatice, dacă promovează un examen specific, 13 - de conservare şi restaurare de bunuri culturale, dacă promovează un examen specific, - de arte plastice şi desen, dacă promovează un examen specific,  Şcoala profesională de grad superior,  Şcoala profesională de arte plastice şi desen de grad superior, dacă promovează un examen specific,  Şcoala sportivă de grad superior, dacă este în posesia titlului de tehnician sportiv şi în urma promovării unui examen specific pentru anumite specialităţi,  Învăţământ militar: - pentru ofiţeri, dacă promovează examenele de admitere la universitate, un examen de engleză, o probă fizică şi examinarea medicală, - pentru subofiţeri dacă promovează un examen de engleză, o probă fizică şi examinarea medicală. Proba de admitere la universitate – PAU – Organizarea acestei probe poate să varieze în funcţie de comunitatea autonomă în care se desfăşoară; ca şi exemple menţionez că: - data poate să fie diferită: 11, 12, 13 iunie într-o comunitate şi 15, 16, 17 iunie în alta, - subiectele de examen pot să fie diferite de la o comunitate la alta. Este o mare diferenţă între finalitatea examenului de bacalaureat din România şi cea a probei de admitere la universitate din Spania. În Spania, la sfârşitul clasei a XII-a, elevii primesc titlul de Absolvent al Ciclului Superior al Liceului (Título de Bachiller) fără a mai da nici un examen. Dacă se doreşte înscrierea la o facultate este necesară susţinerea probei de admitere la universitate, PAU, probă ale cărei examene pot avea conţinuturi diferite în funcţie de comunitatea autonomă în care se susţine, sau să fie în posesia unui titlu de Tehnician superior şi să îndeplinească anumite condiţii (acest titlu se obţine la finalizarea învăţământului profesional de grad superior). Cu rezultatul acestei probe elevii spanioli se pot înscrie direct la facultate, în orice comunitate autonomă, nefiind necesar alt examen organizat la universitatea aleasă. În 14 România, examenul de bacalaureat este o evaluare a cunoştinţelor asimilate în cele 4 clase de liceu şi nu un examen de admitere la facultate; este adevărat însă că anumite universităţi renunţă la examinarea viitorilor studenţi şi ţin cont doar de notele obţinute la bacalaureat şi – eventual – de mediile din anumiţi ani de studiu liceal. Voi menţiona însă şi asemănări care duc la impresia greşită că cele două probe reprezintă acelaşi lucru; atât PAU cât şi examenul de bacalaureat se caracterizează şi prin următoarele: - examenele se ţin în licee şi nu în universităţi, - examenele se susţin la încheierea clasei a XII-a, - în general, sunt necesare la înscrierea la universitate. PAU are două faze: faza generală şi cea specifică, cea de a doua fiind opţională. Faza generală constă în patru examene (cinci, dacă respectiva comunitate autonomă mai are o limbă oficială): limba şi literatura castiliană (unde e cazul, se mai dă un examen din limba şi literatura celeilalte limbi oficiale), istoria sau filozofia, o limbă străină (de obicei engleză sau franceză, dar s-ar putea să fie şi germană, italiană sau portugheză) şi o materie specifică filierei, pe care o alege elevul. Rezultatul acestei probe trebuie să fie cel puţin patru. Media din această fază se calculează ca o medie ponderată între media probei (cu o pondere de 40%) şi media aritmetică a claselor a XI-a şi a XII-a (cu o pondere de 60%). Dacă media e mai mare sau egală cu cinci se consideră că elevul a promovat, putând să se înscrie la universitate. Nota minimă este 0 iar cea maximă este 10. Media calculată în urma acestei faze are o valabilitate indefinită. Faza specifică foloseşte la mărirea notei. Elevii care doresc pot să se prezinte la cel mult patru examene la materii specifice filierei (diferite de cea aleasă la faza generală); se va ţine cont de rezultatele din cele două examene unde s-au obţinut note mai mari. Fiecare dintre ele poate mări media calculată în urma fazei generale (unde, amintesc, maximul e 10) cu unul sau două puncte (depinzând de legătura dintre respectiva materie şi facultatea la care elevul vrea să fie admis), astfel că nota finală pentru admiterea la universitate poate să ajungă la 14. Punctele din faza specifică au o valabilitate de doi ani. Durata fiecărui examen este de o oră şi jumătate iar între două examene se face o pauză de cel puţin 45 de minute. La fiecare examen se poate alege între 15 două opţiuni diferite. Iată orarul de examinare pentru Comunitatea Autonomă Madrid (2012): 5 iunie 11 septembrie 6 iunie 12 septembrie 7 iunie 13 septembrie 8 iunie 14 septembrie 10.00- 11-30 Primul examen al fazei generale: Limba şi literatura castiliană Materii specifice filierei: faza generală (a 4- a) şi faza specifică: - Ştiinţele pământului şi ale mediului înconjurător - Desen - Electrotehnică - Matematică aplicată la ştiinţele sociale II Materii specifice filierei: faza generală (a 4- a) şi faza specifică: - Economia firmei - Istoria muzicii şi dansului - Latină II - Chimie EXAMEN LA PRIMA MATERIE CARE COINCIDE 11.30- 12.15 Pauză Pauză Pauză Pauză 12.15- 13.45 Al doilea examen al fazei generale: Historia Spaniei sau Istoria filozofiei Materii specifice filierei: faza generală (a 4- a) şi faza specifică: - Fizică - Literatura universală - Tehnici de exprimare grafico-plastică Materii specifice filierei: faza generală (a 4- a) şi faza specifică: - Analiză muzicală II - Biologie - Istoria artei - Tehnologie industrială II EXAMEN LA A DOUA MATERIE CARE COINCIDE 13.45- 16.15 Pauză Pauză Pauză Pauză 16.15- 17.45 Al treilea examen al fazei generale Limba străină Materii specifice filierei: faza generală (a 4- a) şi faza specifică: - Geografie - Matematică II - Desen artistic II Materii specifice filierei: faza generală (a 4- a) şi faza specifică: - Desen tehnic II - Greacă II - Limbaj şi practică muzicală EXAMEN LA A TREIA MATERIE CARE COINCIDE 16 Sunt două sesiuni în fiecare an: în iunie şi în septembrie. Un candidat se poate prezenta de câte ori doreşte, atât pentru a promova examenul cât şi pentru a-şi mări notele (în acest caz, dacă ia note mai mici, nu se va ţine cont de ele ci va rămâne cu notele din sesiunea în care a promovat PAU). Educaţia superioară universitară În Spania sunt peste 70 de universităţi, atât publice cât şi private. Atât Spania cât şi România sunt membri ai Procesului de la Bologna, ceea ce conduce la o foarte mare asemănare între sistemele de învăţământ superior din cele două ţări. Învăţământul superior se structurează pe trei cicluri: facultate, master şi doctorat. Erau înregistrate, în 2011, peste 2400 de titluri universitare de ciclul întâi (facultate), peste 2700 de titluri de master şi peste 1600 de titluri de doctorat. Pentru mai multe informaţii se poate consulta registrul de universităţi, centre şi titluri (RUCT). Accesul la facultate se poate face dacă persoana interesată este în posesia unui titlu de Absolvent al Ciclului Superior al Liceului (a absolvit 12 clase) sau un titlu echivalent şi dacă susţine un examen. Planurile de studii trebuie să aibă cel puţin 240 de credite (în general, pe parcursul a 4 ani). La sfârşitul facultăţii se va elabora şi prezenta o lucrare finală. Accesul la studii de master îl au persoanele care sunt în posesia unui titlu universitar (spaniol sau emis de un alt stat din Spaţiul European de Învăţământ Superior). Planurile de studii au, în general, 60 sau 120 de credite (pe parcursul a 1-2 ani). La sfârşitul acestui ciclu se va elabora şi prezenta o lucrare finală, care va avea între 6 şi 30 de credite. Pentru a participa la un program de doctorat în perioada de formare, trebuie îndeplinite aceleaşi cerinţe ca şi în cazul studiilor de master. Pentru a participa la un program de doctorat în perioada de investigare, este necesar ca persoana interesată să fie în posesia unui titlu oficial de master universitar. De asemenea, pot participa persoane care: 17 - au aprobat 60 de credite incluse în unul sau mai multe mastere universitare, - sunt absolvenţi ai unei facultăţi în care au obţinut mai mult de 300 de credite. Teza doctorală va consta dintr-o lucrare originală de investigare elaborată de candidat. Pentru elaborarea tezei, candidatul va beneficia de sprijinul unuia sau mai multor doctori cu experienţă de investigare acreditată. Formarea profesională Formarea profesională oferă în jur de 150 de cicluri format